„Dezvoltarea spirituală este o călătorie lungă şi ardentă, o aventură prin ţinuturi străine, pline de surprize, de bucurie, frumuseţe, greutăţi şi chiar pericole.” ROBERTO ASSAGIOLI (psihiatru italian, pionier al psihologiei transpersonale, cercetator al sufletului uman, n. 27 feb 1888, Pesti)
Incercarile Graalului
Sfantul Graal a reprezentat mereu una dintre cele mai mari fascinatii pentru cautatorii spirituali. Interpretat fie ca o cupa, un vas, o piatra, o bijuterie, un mecanism sau pur si simplu un simbol enigmatic, se spune ca ofera tinerete vesnica, fericire, bogatie si nemurire, la fel ca piatra filozofala, elixirul vietii sau cornul abundentei. Toti cei care s-au apropiat de acest mister sunt de acord ca este ceva profund mistic, magic si sacru care merita devotiunea intregii existente pentru a fi inteles.
La originea povestii sta Iosif din Arimathea care ar fi detinut pocalul din care a baut Isus la cina cea de taina si ar fi colectat in el sangele si sudoarea mantuitorului de oameni. Atunci cand Iosif a fost acuzat ca ar fi furat si ascuns trupul lui Christos si a fost intemnitat, acesta i s-a aratat in inchisoare, l-a numit pastratorul potirului si i-a impartasit tainele comuniunii sfinte si ale vietii de apoi. Urmasul sau, Josephus, cunoscut sub numele de John of Glastonbury, ar fi ascuns potirul sfant in enigmatica insula Avalon din Britania. Ultimul pastrator legendar al Graalului dintr-o lunga genealogie se spune ca ar fi fost Regele Pescar, un nume care face trimitere la biblicul „pescar de suflete”. El era ranit la picioare si singurul lucru pe care il putea face era sa pescuiasca intr-o barca mica pe lacul de langa castelul sau, Corbenic. Acolo il astepta pe cavalerul care ar fi putut raspunde la o anumita intrebare vindecandu-i ranile in acest fel. Cunoscut ca si castelul Graalului, acesta era un loc in care lucruri stranii puteau fi vazute: o fecioara care fierbea intr-o caldare magica, un dragon sau o incapere in care tisneau sageti din toate partile atacand temerarul vizitator. Etimologia provine din cor-beneic, corpul binecuvantat, cu referire la corpul cristic.
O posibila interpretare a alegoriei ar fi: Regele din castelul corpului binecuvantat, este ranit la picioare, nu poate sa umble ci doar sa pluteasca pe lac (simbolul emotiilor), imobilizat pe o barca si sa pescuiasca (suflete). Picioarele sunt asociate in horoscop cu zodia Pestilor, a credintei, prin urmare Regele pescar, desi detine potirul sfint, este bolnav de credinta, captiv in emotiile care-l ranesc si asta il face incapabil sa se vindece. La fel ca in legenda Sfinxului care se auto-devoreaza salvarea se afla in raspunsul la o enigmatica intrebare-capcana. Cui, cine sau mai degraba „cum” serveste credinta?
La masa rotunda faurita de Merlin pentru cavaleri, unde al 13-lea scaun era rezervat cavalerului necunoscut al Graalului, se spune ca misterioasa cupa ar fi aparut de Rusalii (20 mai), la sarbatoarea crestina a coborarii duhului sfant, plutind intr-o aura de lumina si acoperita cu un val iar cavalerii s-au angajat sa o gaseasca si sa o recupereze. Toti cavalerii au pornit in cautarea ei dar numai 3 dintre ei au reusit sa parcurga calatoria pana la final: Perseval, Bors si Galahad, fiul lui Lancelot si al Elainei of Corbenic, fiica Regelui Pescar Pelles, supranumita „fecioara sau purtatoarea Graalului”. Galahad a fost cavalerul ales sa atinga Graalul si a putut ocupa scaunul ce-i era rezervat la masa rotunda fara sa fie ucis.
Regele Pescar este considerat descendentul lui Iosif din Arimathea. El a avut o viziune in care i s-a aratat ca Elaine va concepe cu Lancelot un fiu care va deveni cel mai mare cavaler, sortit de dumnezeu sa infaptuiasca misterul Sfintului Graal. Lancelot a salvat-o pe fecioara Graalului atunci cand Morgan le Fay, geloasa pe frumusetea fetei, ar fi aruncat-o sa fiarba intr-o caldare. Elaine s-a indragostit la prima vedere de cavaler dar stiind ca el o iubea pe regina Guinevere si nu ar fi inselat-o, a apelat la o puternica descantatoare care i-a dat un inel magic si astfel i s-a permis sa ia infatisarea Guineverei pentru o noapte. Din iubirea efemera a fost conceput copilul magic al purtatoarei Graalului si al cavalerului mesei rotunde. Dupa nastere, a fost lasat in grija matusii sale, stareta unei manastiri, care l-a crescut in spiritul devotamentului religios. Atunci cand Merlin a realizat masa rotunda se spune ca ar fi lasat locul gol special pentru cel predestinat Graalului care urma sa se nasca.
Un rol important in cautarea potirului sfint l-a jucat Perceval (Percival, acelasi cu eroul wagnerian Parsifal), supranumit „Perfect Fool” (nebunul perfect) din cauza inocentei sale, arhetipul berbecului din zodiac asociat si cu cartea cu numarul 0, Nebunul din Tarot, deschizatorul drumului spiritual prin cele 22 de arcane ale lumii si cele 12 zodii ale cerului. Dupa ce a ratacit singur timp de 5 ani, Sir Perceval a reusit sa gaseasca drumul spre castelul Regelui Pescar si sa-l vindece raspunzand la intrebarea ritualica: “Cui serveste Graalul?” sau „Cine serveste Graalul?” Raspunsul, care nu este niciodata dezvaluit in mod explicit, ar fi fost „este insusi Regele”, care ramane viu si dincolo de viata, desi este chinuit de rani. O data vindecat, regelui i s-a permis sa moara si ploii sa cada din nou peste pamanturile pustiite, facandu-le sa infloreasca.
In castelul Regelui Pescar, Galahad are o viziune cu un splendid vas de aur purtat de o tanara frumoasa si intelege ca pentru a i se revela intregul mister al pocalului sfint, trebuie sa-l duca in cetatea mistica a Sarrasului. “Acesta este, spune enigmatic Regele Pelles, cel mai maret lucru pe care un om trebuie sa-l traiasca; si cand se va intampla asta, masa rotunda va fi sfaramata”. Asa cum am vazut, masa rotunda reprezinta Universul rotund, poate fi asociata cercului zodiacal, deci predestinarii astrale si nenumaratelor incercari karmice prin care Omul este nevoit sa treaca vieti peste vieti in evolutia sa.
Prin urmare, Galahad, Perceval si Bors duc Graalul in Orasul Ceresc al Estului, de pe o insula situata pe Eufrat, intre Ierusalim si Babylon, unde misterele potirului sfant i-ar fi fost revelate de insusi Christos fiului lui Iosif, aflat si el in drum spre Britania. Acolo, cei 3 cavaleri participa la o cina ceremoniala in cursul careia Galahad, urmasul regelui pescar, este incoronat in prezenta lui Hristos, care se manifesta mai intai ca maestru de ceremonii, apoi ca un copil stralucitor iar la final este din nou crucificat. Graalul urca la cer si de atunci nu a mai fost vazut pe pamant. Sir Galahad moare in extaz in timpul ritualului si este ridicat la ceruri de ingeri, Percival revine la castelul regelui pescar pentru a-i lua locul iar Bors este singurul care se intoarce la Camelot.
Si asa se incheie povestea cavalerilor mesei rotunde si a incercarilor Graalului.
Potirul Graalului este o anume femeie iar cavalerul si regele Graalului un anume barbat care-si dedica intreaga existenta cautarii misterului sacru, dincolo de orice vicisitudini. Atunci cand in sfirsit se reintalnesc si descopera taina comuniunii absolute, se ridica impreuna deasupra iluziei inchisorii fizice, unde roata karmica a reincarnarilor este sfaramata pentru TOTdeaUNA. Sufletul si Spiritul Universal, deplin constiente de Sine, danseaza reunite in iubire, armonie si pace iar calatoria isi atinge destinatia.